Presa ta preferată are nevoie de sprijinul tău în lupta pentru dreptate și soluționarea problemelor concrete
În UE, dar și în multe alte țări, plata pentru știrile online deseori este o practică standard. La fel cum oamenii obișnuiau să cumpere un ziar, cititorii acceptă nevoia de a plăti pentru un jurnalism de calitate și independent. Iar mass-media se bazează pe afilieri, abonamente sau donații în scopul de lupta pentru responsabilizare și împotriva nedreptății, să rezolve probleme concrete și să construiască comunități.
În 2020 de exemplu, The Guardian a devenit o voce importantă în lupta pentru salvarea planetei, cu un articol de jurnalism de mediu publicat la fiecare trei ore. Acest ziar britanic de top rămâne gratuit online, dar acest lucru nu ar fi fost posibil fără sprijinul contribuțiilor și abonamentelor unice și sistematice ale cititorilor.
Menținerea presei independente este o provocare zilnică în țările Parteneriatului Estic, în fața presiunilor politice și economice din ce în ce mai mari și a dependenței de sprijinul acestora, a impactului fizic și psihologic al războiului și a resurselor din ce în ce mai reduse.
Cu toate acestea, în întreaga regiune, mass-media independentă și curajoasă luptă pentru a contracara această tendință. Am avut ocazia să participăm la Conferința Mass-Media din cadrul Parteneriatului Estic la începutul acestei luni și să ascultăm poveștile interesante ale profesioniștilor din mass-media din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina despre modul în care își ajută comunitățile nu doar să fie informate, ci și să rezolve probleme concrete. Niciuna dintre aceste țări nu va avea vreodată resursele unei media globale precum The Guardian, dar și ele lucrează pentru comunitate și au nevoie de sprijinul comunităților lor, în orice mod posibil.
Armenia: “Chiar și atunci când nu existau reporteri internaționali, noi am raportat” – Karen Harutyunyan, redactor-șef, CivilNet.am
Site-ul CivilNet.am a fost singura sursă de încredere pentru presa internațională în timpul celui de-al doilea război din Nagorno-Karabah în 2020. A devenit principala sursă de informații pentru comunitatea internațională și pentru mass-media, producând conținut fiabil în limba engleză, inclusiv video. “Reportajele noastre au fost extrem de importante. În timpul conflictului, am avut chiar și reportaje în franceză și rusă, pentru ca oamenii să-și formeze o imagine veridică a ceea ce se întâmpla”, a declarat Karen Harutyunyan, redactor-șef al CivilNet.am.
Mass-media a reușit să activeze în teritoriu, reporterii lucrând în prima linie.
“Chiar și atunci când nu existau reporteri internaționali, am raportat, aveam un birou. Reporterul nostru lucra din subsol pentru a se proteja de bombardamente. A ținut jurnale în fiecare zi, scriind ceea ce se întâmpla. Iar această muncă a avut un mare impact. În cele din urmă, în temeiul acestor jurnale, a fost realizat un documentar în limba engleză. Este probabil unul dintre puținele documentare despre războiul din 2020”, a adăugat el.
Karen Harutyunyan crede că redacția a făcut multe pentru a lupta împotriva propagandei, pînă la urmă salvând și viețile unor oameni care au scăpat din capcana dezinformării. “Când vorbim despre războiul din 2020, acesta a fost condus în totalitate de propagandă. Aceasta este o provocare pentru localnici, dar și pentru jurnaliști, care lucrează acolo, în prima linie, uneori riscându-și viața. Și revenind la propagandă, ar fi mult mai bine dacă jurnaliștii și mass-media ar putea lucra mai liber. Odată cu introducerea legii marțiale, au existat multe restricții și am fost supuși unei presiuni uriașe pentru a nu raporta o mulțime de lucruri”, a explicat el.
Georgia: “Ancheta noastră a constatat că poliția a stat deoparte și nu a reușit să prevină atacurile împotriva a 53 de jurnaliști și activiști” – Lika Zakashvili, redactor-șef, publika.ge.
Proiectul georgian Publika lucrează cu doar 10 jurnaliști, dar acest lucru nu a împiedicat echipa să abordeze subiecte îndrăznețe, motivând oamenii să le citească și să înțeleagă de ce astfel de articole sunt importante pentru viața lor.
De exemplu, investigația Publika privind violențele împotriva activiștilor și reprezentanților mass-media atunci când marșul Tbilisi Pride din 5 iulie 2021 a fost atacat de către contramanifestanți de extremă dreaptă, a fost transmisă de toate televiziunile locale și a fost solicitată oficial de Ministerul de Interne ca “material video important pentru anchetă”.
“De asemenea, pe baza înregistrării noastre video, Ombudsmanul a apelat la Procuratura Generală și a cerut ca organizatorii contramanifestației să fie trași la răspundere penală. Investigația noastră a arătat că organele de aplicare a legii au stat deoparte și nu au reușit să împiedice acțiunile violente comise împotriva a 53 de jurnaliști și activiști. Acest material a fost premiat drept cel mai bun reportaj video al anului de către asociații profesionale de încredere”, a declarat Lika Zakashvili, redactor-șef la Publika.ge.
Relatările lui Publika despre evenimentele din 5 iulie s-au numărat printre probele prezentate împreună cu plângerea trimisă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Azerbaidjan: “Suntem singura presă din Azerbaidjan care lucrează la investigații” – Ulvi Hasanli, director executiv și redactor, site-ul de știri Abzas
Abzas media este una dintre foarte puținele instituții media independente din Azerbaidjan, iar echipa a reușit să își construiască o audiență semnificativă (215 000 de utilizatori pe platformele de socializare și 50 de milioane de vizualizări de conținut video în ultimul an). O astfel de audiență îi permite lui Abas să răspândească informațiile la scară largă. Dar Ulvi Hasanli spune că echipa sa continua să lupte și se confruntă cu multe provocări.
“Avem un proiect de investigație de care sunt mândru. Cred că suntem singura presă din țara noastră care lucrează la investigații. După cel de-al doilea război din Karabah, statul a demarat un program de reparare a caselor și clădirilor distruse. Pe parcursul a doi ani, s-au cheltuit 5,3 miliarde de dolari americani pentru astfel de proiecte. Și am decis să investigăm acest subiect. Am aflat că o parte din buget s-a dovedit a fi la dispoziția unor companii legate de autorități și de familiile acestora”, a declarat Ulvi Hasanli.
Există deja nouă părți ale anchetei. “Raportăm abuzul de putere în diferite domenii. Cred că odată ce toate poveștile vor fi publicate, vom vedea o reacție”, speră el.
Echipa a investit foarte mult în domeniul digital. “În 2022, am început un canal TikTok, unde avem 20.000 de urmăritori. Și avem aproape 5 milioane de vizualizări ale videoclipurilor noastre în ultimele cinci luni. Așa că suntem foarte implicați în social media”, a adăugat Ulvi Hasanli.
Ucraina: “Nu ne este frică să preluăm povești locale” – Alexandra Voronina, redactor al versiunii în limba engleză Rubryka
Rubryka este prima instituție din Ucraina care urmează formatul “jurnalismului de soluții”. Ce înseamnă acest lucru? Rubryka nu vorbește doar despre probleme, ci și despre modul în care acestea pot fi rezolvate la nivel național, comunitar sau chiar personal. Alexandra Voronina este responsabilă pentru versiunea în limba engleză a site-ului și spune că, deși știrile au fost dominate de invazie, cu jurnaliști care relatează din punctele fierbinți, site-ul continuă să acopere o mulțime de proiecte îndrăznețe.
“Îmi place foarte mult faptul că nu ne este teamă să creăm povești locale. Există mai multe direcții. Dați-mi voie să vă dau un exemplu. Explicăm modul în care comunitățile găsesc soluții în contextul războiului. Să luăm de exemplu problema crimelor de război ecologice din Ucraina. Vorbim cu experți. Îmi amintesc de articolele jurnaliștilor noștri care au mers în Parcul Național Natural al Lagunei Tuzly și au raportat moartea delfinilor din Marea Neagră, care sunt aduși la țărm în număr mare. Aceștia sunt protejați în Ucraina, dar această problemă s-a răspândit în întregul bazin al Mării Negre. Am vorbit nu doar despre crimele Rusiei, ci i-am întrebat și pe experți cum să restaureze ecosistemul”, a declarat Alexandra Voronina.
Ucrainenii sunt interesați de astfel de conținut, deoarece acesta este mediul în care trăiesc. “Ne gândim, de asemenea, cum să înregistrăm aceste crime și apoi să obținem despăgubiri, precum și să restaurăm teritoriile, să realizăm conservarea acolo unde este important”, a adăugat ea.
Republica Moldova: “Fiind o presă online, este foarte important să inițiem și activități offline” – Irina Ghelbur, director general, Interakt
Proiectul Agora a început cu o singură persoană. Acum este o echipă puternică și una dintre cele mai inovatoare mass-media din Republica Moldova. Aceștia au introdus un model de membru pentru dezvoltarea audienței, nu doar pentru profit.
“Unul dintre principalele lucruri pe care oamenii le apreciază la Agora sunt întâlnirile noastre comunitare. Fiind un mijloc de comunicare online, este foarte important să inițiem și unele activități offline. Am organizat aceste evenimente într-un format foarte creativ. Am invitat oamenii pe acoperișul clădirii noastre pentru a ne întâlni și a discuta subiecte importante care ne interesează. În cele 10 ediții au venit peste 1.000 de persoane. Oamenii au avut posibilitatea de a se întâlni cu echipa și de a discuta probleme specifice. Au fost multe subiecte: hibridizarea muncii, a locurilor de muncă și a afacerilor, digitalizarea afacerilor, traseele turistice nebănuite din Republica Moldova, multinaționalele și importul de know-how etc.”, a declarat Irina Ghelbur, director general la Interakt, care dezvoltă proiectul Agora.
De exemplu, în 2018 a avut loc o discuție constructivă despre politica de reciclare. Iar această dezbatere a generat o serie de articole pe această temă. “Îmi amintesc chiar de un articol specific în care jurnalistul nostru a semnalat amendamentele la legea privind pungile de plastic care făceau legea nefuncțională, iar acest lucru a dus la modificarea amendamentelor, iar legea a intrat în vigoare”, a spus ea.
Belarus: “După războiul pe scară largă, primul lucru pe care a trebuit să îl facem a fost să ne reorganizăm mass-media” – Alexandra Pushkina, director de comunicare, Zerkalo.io
Situația din Belarus este incredibil de periculoasă pentru activiști și jurnaliști independenți. Cu toate acestea, mass-media, chiar și în cele mai dificile condiții, continuă să transmită cele mai importante informații celor care au rămas în Belarus, astfel riscând securitatea și libertatea.
În plus, invazia Rusiei în Ucraina a creat noi probleme. La 18 mai 2021, autoritățile belaruse au blocat site-ul independent Tut.by, au încarcerat echipa de conducere și au înghețat conturile bancare ale companiei. Așa că echipa a lansat proiectul Zerkalo.io. Alexandra Pușkina, directorul de comunicare al redacției, a explicat transformarea activității lor după 24 februarie 2022.
“După declanșarea războiului pe scară largă, primul lucru pe care a trebuit să îl facem a fost să ne reorganizăm mass-media, deoarece relocarea dintr-un loc în altul nu este doar o mutare fizică, ci implică și angajarea și legalizarea angajaților. Dacă vă uitați la statistici, am avut 5 milioane de utilizatori unici în martie 2022 – deoarece oamenii căutau informații despre război. După ce am fost blocați în Rusia, ceea ce înseamnă că am devenit indisponibili pe Yandex, am pierdut 1,5 milioane de utilizatori unici. În tot acest timp ne recuperăm. Nu există instrumente noi, îi cunoaștem pe toți jucătorii, așa că acum metoda noastră este de a lucra cu sisteme de recomandare”, a explicat ea.
Din august 2022, TikTok a ajuns la peste 70.000 de abonați. De asemenea, echipa editorială a început să creeze conținut în limba belarusă.
Printre subiectele actuale care contribuie la apărarea drepturilor omului și la informarea societății se numără acoperirea luptei pentru libertatea deținuților politici din Belarus, situația de la granița cu Ucraina și reacțiile la sancțiunile împotriva Belarusului.
De asemenea, UE acționează
Colaborarea constantă între donatori, mass-media, ONG-uri și experți joacă un rol esențial în consolidarea jurnalismului independent în țările Parteneriatului Estic.
Acesta a fost scopul recentei Conferințe Media a Parteneriatului Estic de la Praga, organizată de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe, un parteneriat al Comisiei Europene – DG NEAR și Radio Free Europe/Radio Liberty. Aproximativ o sută de jurnaliști, profesioniști din domeniul mass-media și donatori s-au reunit la Praga pentru a discuta exemple practice de consolidare a rezilienței presei independente și a jurnalismului profesionist în statele Parteneriatului Estic, pentru a prezenta politicile, programele și strategiile actuale ale UE în domeniul mass-media.
UE sprijină mass-media independentă printr-o serie de inițiative la fața locului, printre care se numără European Endowment for Democracy (EED). EED oferă finanțare pentru sprijinirea organizațiilor societății civile, a mișcărilor pro-democratice, a activiștilor civici și politici, precum și a platformelor media independente și a jurnaliștilor care lucrează pentru un sistem politic pluralist și democratic. Sprijinul este acordat sub formă de granturi pentru a contribui la susținerea și dezvoltarea unor instituții de presă independentă, pentru a ajuta jurnaliștii și instituțiile media care își desfășoară activitatea în medii represive sau pentru a sprijini noile instituții media.
O altă inițiativă a UE este proiectul Uniunii Europene pentru Presa Independentă (EU4IM), care colaborează cu mass-media din cadrul Parteneriatului Estic, punând accentul pe standardele editoriale, managementul redacțiilor și sustenabilitatea financiară.
Una dintre acțiunile practice pe care proiectul le-a introdus este reacția rapidă la nevoile profesioniștilor. În timpul conferinței, Zoya Charles, expert senior în formare și schimburi mediatice la EU4IM, a prezentat sprijinul de urgență pe care proiectul îl oferă Ucrainei, unde a intervenit pentru a sprijini jurnaliștii din regiune, care nu au beneficiat niciodată de formare în medii ostile. Ea a recunoscut că a fost o provocare să ofere astfel de cursuri de formare online (“imaginați-vă că demonstrați cum să opriți o hemoragie prin Zoom…”), dar “a fost un mare succes și am avut un feedback foarte bun în urma acestor sesiuni. Apoi au intervenit și alți donatori și alte instituții, care au început să organizeze astfel de cursuri de formare”, a declarat Zoya Charles.
Proiectul oferă, de asemenea, ghiduri editoriale privind acoperirea mediatică a războiului, pe care le-a tradus în diferite limbi pentru țările Parteneriatului Estic (pentru Ucraina, Armenia, Georgia, Moldova și jurnaliștii belaruși și azeri în exil).
Dar activitatea principală a proiectului este de a sprijini dezvoltarea redacțiilor de știri. În prezent, doi experți colaborează în Georgia pentru a produce un pachet de informații pentru managerii de redacții, pe care să îl folosească în timpul mentoratului de management intern (care acoperă structura redacțiilor și fluxurile de lucru, fișele de post, politica de gen etc.).
“Am identificat, de asemenea, câteva resurse online remarcabile care în prezent sunt disponibile doar în limba engleză (cursuri privind strategia de afaceri, de gestionare a redacțiilor, de jurnalism de investigație), pe care acum le adaptăm la piețele locale și le traducem în limbile țărilor în care lucrăm. Aceste cursuri vor fi urmate de mentorat intern cu un mix de experți internaționali și locali”, a explicat Zoya Charles.
Autor: Olga Konsevych
CEL MAI CITIT
ASOCIAT
Nu, timpul nu este de partea Rusiei
Cum să deschizi o afacere în domeniul artei în Moldova: experiența Alexandrei Mihalaș
Fiți cu un pas înaintea unui hacker: sfaturi simple de securitate cibernetică!
Cum să acționezi și să mergi mai departe: strategii pentru femeile care se confruntă cu discriminarea și hărțuirea online
Locul în care învățarea nu este doar un proces, ci și o călătorie de autodescoperire. Exemplul unei școli din Orhei
Informațiile de pe acest site sunt guvernate de Declarația privind limitarea răspunderii și protecția datelor cu caracter personal. © European Union,
