‘Armenia poate fi în centrul evoluțiilor europene’ – un interviu cu ambasadorul UE, Vassilis Maragos

Armenia se află acum într-un moment crucial în istoria sa contemporană, încercând să-și redefinească poziția geopolitică, să-și aprofundeze legăturile cu Uniunea Europeană și să facă față provocărilor regionale și interne din ce în ce mai mari.

Pentru șeful Delegației UE în Armenia, ambasadorul Vassilis Maragos, importanța acestui moment depășește domeniul diplomației.

„Armenia a transmis un mesaj important Europei”, a declarat Maragos într-un interviu exclusiv acordat celor trei instituții media europene.

Am avut, de asemenea, ocazia să discutăm despre noile oportunități economice și de infrastructură, precum și despre eforturile strategice de diversificare ale țării, menite să evite dependența excesivă de un anumit partener.

Ați spus recent că relațiile dintre UE și Armenia sunt mai strânse ca niciodată. Aceasta apropie Armenia de un viitor european, cel puțin în anumite sectoare? Și cum intenționează UE să ajute Armeniei să-și consolideze economia și să-și reducă posibilele riscuri legate de dependența sa anterioară de Rusia?

Am lansat un proces de consolidare a relațiilor Armenia-UE în toate dimensiunile lor. Aceasta a fost o sarcină care ne-a fost încredințată de liderii statelor membre ale UE în cadrul Consiliului European. În acest aspect, am colaborat cu Armenia pentru a încerca să identificăm ce putem face împreună. În rezultat

deja am reușit să lansăm mai multe proiecte emblematice împreună în ultimii trei ani. 

Principalul instrument pe care l-am utilizat este Planul de reziliență și creștere în valoare de 270 de milioane de euro. Acesta a fost anunțat în aprilie 2024 și este acum aproape de a fi pus în aplicare. Planul vizează consolidarea rezilienței Armeniei în domeniul economic și cel energetic, în societate, precum și consolidarea sprijinului acordat sectorului privat și infrastructurii.

Ce înseamnă asta, în termeni practici, pentru economia Armeniei?

În ceea ce privește comerțul și energia, pot menționa câteva dintre domeniile noastre de interes.

Primul este sprijinul pentru adoptarea standardelor europene pentru produse, ceea ce permite produselor și mărfurilor armenești să ajungă pe piețe noi.

Unul dintre obiectivele politicii economice și comerciale a Armeniei este diversificarea atât a investițiilor, cât și a comerțului, iar sprijinul UE se concentrează pe ambele aspecte.

Nu este vorba că suntem împotriva unei relații anume. Desigur, în ceea ce privește Rusia, pe care ați menționat-o, cooperăm cu Armenia pentru a preveni eludarea sancțiunilor.

Deci, acest lucru are ca scop asigurarea respectării sancțiunilor pentru bunurile cu dublă utilizare și alte bunuri vizate de sancțiuni, și Armenia este foarte angajată în acest sens. S-ar putea să mai existe unele încercări, dar, în ansamblu, cred că este un domeniu foarte important al cooperării bilaterale.

Armenia dorește să-și diversifice piețele pentru a se asigura că nu există o dependență excesivă de o anumită relație comercială, de exemplu. Și aici îi ajutăm, de asemenea.

Puteți da un exemplu concret?

Numai în anul trecut, am oferit consultanță prin asistență tehnică pentru peste 40 de întreprinderi cu privire la modul de export către alte piețe. Aceste companii își pot crește exporturile către UE.

Acest lucru demonstrează că potențialul există, dar că este nevoie și de investiții.

Ce sprijin acordă UE pentru sectorul privat din Armenia?

Recent, am semnat un acord de garanție împreună cu vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Karl Nehammer.

Colaborăm cu sectorul bancar pentru a oferi sprijin întreprinderilor private. Valoarea totală a sprijinului acordat acestui sector de către Banca Europeană de Investiții în ultimii doi ani a fost de 330 de milioane de euro. Au fost create peste 27.000 de locuri de muncă.

Există, așadar, o serie de instrumente care sunt utilizate pentru a sprijini competitivitatea economiei armene.

Și, desigur, rezultatul final depinde și de spiritul inovator și antreprenorial al poporului armean.

Securitatea energetică rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale Armeniei. Ce face UE în acest domeniu?

În ceea ce privește energia, unul dintre principalele domenii de interes în care am investit este interconectivitatea, cu un proiect foarte important în derulare, Rețeaua de transport din Caucaz, cu o investiție totală de peste 500 de milioane de euro. Acesta vizează modernizarea rețelei electrice cu Georgia, ceea ce va permite exportul de energie regenerabilă din Armenia.

Au existat numeroase investiții în acest domeniu pentru a ajunge în Georgia, deoarece aceasta este singura frontieră deschisă în prezent, după cum știți, spre vest.

Și apoi, desigur, alte piețe, în special cablul electric submarin de conectivitate la Marea Neagră, la care Armenia aspiră să participe. Acesta nu a fost încă construit. Cablul electric submarin ar conecta Caucazul de Sud cu UE și are potențialul de a contribui la atingerea unor obiective ecologice ambițioase, permițând exportul de energie verde din Caucazul de Sud.

Oficialii armeni vorbesc adesea despre normalizarea relațiilor cu Turcia ca fiind un aspect strategic important. Consideră UE că deschiderea frontierelor și a legăturilor de transport între Armenia și Turcia este o perspectivă realistă în următorii ani?

Desigur. Absolut realistă.

Are UE un rol în acest proces?

UE nu are un rol în negocierile bilaterale dintre Turcia și Armenia. Însă UE joacă un rol foarte important în facilitarea unei interconectivități transregionale mai ample.

Vor avea loc și alte forumuri dedicate conectivității, la care participă Armenia, precum și alte țări din regiune.

Așadar, nu este vorba doar despre Armenia. Este vorba despre conectarea Armeniei, ca nod, cu restul Coridorului Central. Acest lucru creează interdependențe, dar și mai multă independență, dacă doriți, atunci când sunt implicați mai mulți parteneri.

Cu siguranță, deschiderea frontierei dintre Armenia și Turcia ar crea mai multe oportunități, inclusiv pentru comunitățile locale.

Apropo, în ultimii ani, am sprijinit colaborarea dintre organizațiile societății civile și camerele de comerț de pe ambele părți ale frontierei. De asemenea, suntem pregătiți să utilizăm instrumentele noastre financiare pentru a facilita investițiile – nu numai în infrastructură, ci și în dezvoltarea sectorului privat.

Un rezultat important al summitului UE-Armenia a fost anunțul că vom lucra la construirea a trei puncte de trecere a frontierei. Unul este conectat cu Azerbaidjanul, în sud.

Celelalte două se referă la frontiera dintre Armenia și Turcia. Unul se află la Margara, unde există deja o anumită infrastructură, dar suntem pregătiți să sprijinim extinderea acesteia.

Al doilea este Akhurik, care se preconizează că va deveni un nou punct de trecere al frontierei între Kars și Gyumri. Acestea sunt proiecte concrete care sunt dezvoltate în prezent împreună cu instituțiile financiare internaționale.

Primul summit UE-Armenia și summitul EPC, au avut acestea o semnificație simbolică pentru poziționarea internațională a Armeniei?

Da. De asemenea, am avut, pentru prima dată, participarea Canadei. Acesta a fost un alt semnal important.

Cred că aici am transmis un mesaj publicului armean, un mesaj de solidaritate și sprijin.

Dar cred, de asemenea, că publicul armean și participanții armeni au transmis un mesaj către Europa, și anume că Armenia este aici, că Armenia există, că Armenia poate fi în centrul evoluțiilor europene.

Și sunt foarte încrezător că, atunci când liderii politici discută problemele care preocupă cetățenii, aceasta este tocmai esența democrației.

Autor: Olga Konsevych

Interviul original a fost publicat în limba ucraineană de TSN.UA