Cum ajută UE Ucraina: de la sancțiuni la ajutor militar și umanitar

Cum ajută UE Ucraina?

Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie 2022, liderii și instituțiile Uniunii Europene au condamnat ferm și imediat agresiunea rusă și încălcarea dreptului internațional. UE cere Rusiei să înceteze imediat acțiunile militare, să își retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

UE este unită în sprijinul său neclintit față de Ucraina și și-a intensificat sprijinul politic, umanitar, financiar și militar pentru această țară. De la începutul agresiunii ruse, UE și instituțiile sale financiare au mobilizat peste 40,6 miliarde de euro pentru a sprijini reziliența generală economică, socială și financiară a Ucrainei sub formă de asistență macrofinanciară, sprijin bugetar, asistență de urgență, răspuns la criză și ajutor umanitar.

În plus, măsurile de asistență militară se ridică la aproximativ 27 de miliarde de euro, ceea ce aduce sprijinul total acordat Ucrainei la peste 67,7 miliarde de euro. Împreună cu resursele puse la dispoziție pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor ucrainenilor care fug de război în UE, sprijinul total acordat Ucrainei și ucrainenilor se ridică la 84,7 miliarde de euro.

În același timp, UE a introdus un pachet de sancțiuni fără precedent împotriva Kremlinului, precum și a regimului Lukașenko din Belarus.

UE a promis "sancțiuni masive" împotriva Rusiei: pe cine și în ce mod vor afecta?

Sancțiunile împotriva Rusiei sunt cele mai dure din istoria Uniunii Europene și sunt menite să afecteze grav economia rusă și Kremlinul. 

Acționând în strânsă coordonare cu partenerii și aliații săi – NATO, G7, Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Norvegia, Coreea de Sud, Japonia și Australia – UE a convenit asupra mai multor pachete de sancțiuni. Acestea au fost primite după cum urmează: la 23 februarie 2022, ca răspuns la recunoașterea de către Rusia a zonelor necontrolate de guvern din regiunile Donețk și Luhansk, urmate de 12 pachete de sancțiuni de la începutul invaziei, primul la 24 februarie, ca răspuns la invazia rusă în Ucraina,  și, ulterior, la 26 februarie, 28 februarie, 15 martie, 8 aprilie, 30 mai, 21 iulie, 6 octombrie, 16 decembrie 2022, 25 februarie 2023, 23 iunie și 18 decembrie 2023.

Financiar

UE a exclus bănci rusești cheie din SWIFT, principalul sistem interbancar internațional pentru transmiterea informațiilor și efectuarea plăților transfrontaliere. Un prim grup de bănci a fost exclus pe 2 martie, mai apoi adăugând alte trei instituții de credit rusești, inclusiv cea mai mare bancă din țară, Sberbank, pe 3 iunie. Alte trei bănci rusești au fost sancționate la 16 decembrie, inclusiv o interdicție totală de tranzacționare a Băncii de Dezvoltare Regională a Rusiei, pentru a paraliza și mai mult bancomatele lui Putin.

De asemenea, UE a interzis tranzacțiile băncii centrale a Rusiei, cea mai importantă instituție financiară din Rusia. Aceste măsuri paralizează miliarde de dolari în rezervele valutare ale Rusiei stocate în străinătate și pot întrerupe finanțarea regimului Putin: va avea mult mai puțini bani pentru război.

Noile sancțiuni ale UE limitează accesul Rusiei la cele mai importante piețe de capital. Acestea interzic orice tranzacție cu acțiunile entităților de stat rusești pe platformele de tranzacționare din UE. În plus, noile măsuri limitează semnificativ fluxurile financiare din Rusia către UE:  aceste măsuri se aplică prin interzicerea acceptării de depozite care depășesc anumite valori de la autohtoni sau rezidenți ruși, prin interzicerea deținerii de conturi ale clienților ruși de către depozitarii centrali de valori mobiliare din UE, precum și prin interzicerea vânzării de valori mobiliare denominate în euro către clienți ruși. Sancțiunile includ cripto-monedele.

De asemenea, UE a interzis furnizarea oricărui serviciu de rating de credit, precum și accesul la orice serviciu de abonament în legătură cu activitățile de rating de credit pentru orice persoană sau entitate din Rusia, ce ar duce la pierderea și mai mare a accesului acestora la piețele financiare ale UE.

La 3 iunie, UE a convenit, de asemenea, să interzică furnizarea anumitor servicii relevante pentru afaceri. Acestea ar fi servicii de contabilitate, audit, audit statutar, evidență contabilă și servicii de consultanță fiscală, consultanță în afaceri și management, servicii de relații publice guvernului rus, precum și persoanelor juridice, entităților sau organismelor stabilite în Rusia.

Aceste sancțiuni vizează 70% din piața bancară rusă și principalele companii de stat, inclusiv în domeniul apărării. Măsurile menționate fac să crească costul împrumuturilor Rusiei, ce duce la creșterea inflației și degradarea treptată a bazei industriale a Rusiei. În plus, elita rusă nu-și mai pot ascunde conturile bancare și activele în Europa.

Spațiul aerian și transportul

Uniunea Europeană închide spațiul aerian al UE pentru toate aeronavele deținute, înregistrate sau controlate de Rusia, inclusiv avioanele private. Acestea nu mai pot ateriza, decola sau survola teritoriul UE. 

La 8 aprilie, UE a impus o interdicție de intrare pentru navele sub pavilion rusesc în porturile UE și o interdicție pentru operatorii ruși de transport de marfă din Rusia și Belarus care lucrează în UE. Anumite scutiri vor acoperi elementele esențiale, cum ar fi produsele agricole și alimentare, ajutorul umanitar, precum și energia.

UE a introdus, de asemenea, o interdicție de export care acoperă bunurile și tehnologiile din industria aeronautică și spațială, precum și o interdicție privind furnizarea de servicii de asigurare și reasigurare și de întreținere legate de aceste bunuri și tehnologii. Trei sferturi din actuala flotă aeriană comercială a Rusiei au fost construite în UE, SUA și Canada.

Energie

La 30 mai, UE a convenit asupra interzicerii importurilor de petrol rusesc. Sancțiunile vor afecta imediat 75% din importurile de petrol rusești și 90% până la sfârșitul anului. Se va face o excepție temporară pentru petrolul brut livrat prin conductă, de care beneficiază Ungaria, Slovacia și Republica Cehă. După o perioadă de încetinire de 6 luni, operatorilor din UE li se va interzice, de asemenea, să asigure și să finanțeze transportul, în special pe căi maritime, al petrolului rusesc către țări terțe.

UE a interzis vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul către Rusia de bunuri și tehnologii specifice în domeniul rafinării petrolului și a introdus restricții privind furnizarea de servicii conexe.

Prin introducerea unei astfel de interdicții de export, UE intenționează să lovească sectorul petrolier rusesc și să împiedice Rusia să își modernizeze rafinăriile de petrol.

La 15 martie, UE a continuat să interzică noi investiții în sectorul energetic rusesc și a introdus o restricție cuprinzătoare la exportul de echipamente, tehnologie și servicii pentru industria energetică. 

Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni din 8 aprilie a impus on interdicție de import pentru toate formele de cărbune rusesc. Acest lucru afectează un sfert din toate exporturile rusești de cărbune, constituind pentru Rusia pierderi de venit în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro pe an.

Cele mai recente sancțiuni, adoptate la 6 octombrie, au introdus în legislația UE baza pentru stabilirea unui plafon al prețurilor legate de transportul maritim de petrol rusesc și restricții suplimentare privind transportul maritim de țiței și de produse petroliere către țări terțe.

Tehnologie

UE a impus restricții asupra exporturilor de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare, precum și restricții asupra exporturilor de anumite bunuri și tehnologii care ar putea contribui la îmbunătățirea tehnologică a sectorului de apărare și securitate al Rusiei. Aceasta include produse precum semiconductori sau tehnologii de ultimă generație, precum și combustibil pentru avioane și aditivi pentru combustibili, care pot fi utilizați de armata rusă.

La 9 martie, UE a introdus restricții suplimentare privind exportul de tehnologie de navigație maritimă și de radiocomunicații, a adăugat Registrul Maritim Rusesc de Navigație pe lista întreprinderilor de stat care fac obiectul unor limitări de finanțare și a introdus o dispoziție privind schimbul de informații prealabile pentru exporturile de echipamente de siguranță maritimă. 

La 8 aprilie, UE a introdus noi interdicții specifice de export în zonele în care Rusia este vulnerabilă din cauza dependenței mari față de UE în ceea ce privește unele aprovizionări. Acestea includ calculatoarele cuantice, semiconductorii avansați, utilajele sensibile, domeniul transportului și al substanțele chimice. Includ de asemenea și catalizatorii specializați destinați utilizării în industria de rafinare.

La 3 iunie, UE și-a extins lista de restricții la export pentru a include substanțe chimice suplimentare care ar putea fi utilizate în procesul de fabricare a armelor chimice.

Lista articolelor restricționate a fost extinsă pe 6 octombrie pentru a include anumite componente electronice, substanțe chimice și bunuri suplimentare care pot fi folosite pentru pedeapsa capitală, tortură sau alte tratamente crude, inumane sau degradante. Cel de-al optulea pachet de sancțiuni interzice, de asemenea, vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de arme de foc pentru uz civil, precum și de componente esențiale ale acestora și de muniție, de vehicule și echipamente militare, de echipamente paramilitare, precum și de piese de schimb.

Cel de-al nouălea pachet de sancțiuni aprobat la 16 decembrie a adăugat interdicții privind exportul de motoare de drone, echipamente de camuflaj, echipamente chimice/biologice suplimentare, agenți antirevoltă și componente electronice suplimentare care se regăsesc în sistemele militare rusești de pe câmpul de luptă, precum și bunuri și tehnologii industriale suplimentare, cum ar fi drone jucărie/hobby, dispozitive generatoare complexe, computere portabile și componente de calcul, circuite imprimate, sisteme de radionavigație, aparate de radiocomandă, motoare de aeronave și părți de motoare, aparate foto și obiective.

Cel de-al 11-lea pachet de sancțiuni a inclus un nou instrument de combatere a eludării, care permite UE să restricționeze vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de anumite bunuri și tehnologii sancționate către anumite țări terțe ale căror jurisdicții sunt considerate a fi expuse unui risc continuu și deosebit de ridicat de eludare.

Industrie

La 15 martie, UE a introdus restricții comerciale pentru fier și oțel, ce reprezintă o pierdere de aproximativ 3,3 miliarde de euro în venituri din exporturi pentru Rusia.

Comerț

UE, împreună cu alți membri ai Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), au convenit la 15 martie 2022 să refuze produselor și serviciilor rusești tratamentul națiunii celei mai favorizate pe piețele UE. Acest lucru urmează anunțul făcut la 11 martie de membrii G7 și va suspenda beneficiile semnificative de care se bucură Rusia în calitate de membru al OMC. 

UE a impus, de asemenea interdicții de import pentru ciment, produse din cauciuc, lemn, băuturi spirtoase (inclusiv votca), băuturi alcoolice și fructe de mare de lux (inclusiv caviar). Pe 21 iulie, a fost adăugată o interdicție de import a aurului originar din Rusia. Pe 6 octombrie au fost extinse restricțiile de comerț pentru a include mașini și aparate, materiale plastice, vehicule, textile, încălțăminte, piele, ceramică, anumite produse chimice, celuloză și hârtie, țigări, produse cosmetice precum și elemente utilizate în industria bijuteriilor, cum ar fi pietre și metale prețioase, care generează în total venituri semnificative pentru Rusia. În cel de-al 12-lea pachet de sancțiuni din 23 decembrie 2023, UE a impus, de asemenea, o interdicție de import pentru diamantele rusești.

Media

UE a suspendat activitățile de radiodifuziune ale Sputnik și RT/Russia Today, precum și Rossiya RTR/RTR Planeta, Rossiya 24/Russia 24, și TV Centre International. Acestea au fost  identificate printre cele mai importante instituții de dezinformare pro-Kremlin care se orientează spre publicul din Ucraina și UE, difuzând propagandă în sprijinul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Ca parte a celui de-al nouălea pachet de sancțiuni, NTV, Pervyi Kanal, Rossiya 1 și REN TV au fost adăugate pe lista mass-media sancționate.

Această măsură va fi în vigoare până când se va pune capăt agresiunii împotriva Ucrainei și până când Federația Rusă și agențiile asociate acesteia vor înceta să desfășoare acțiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre.

Măsuri restrictive

Măsurile restrictive sunt acum aplicate pentru peste 1900 persoane și entități: acestea includ înghețarea activelor și interzicerea furnizării de fonduri. În plus, pentru persoanele sancționate se aplică o interdicție de călătorie, acestea nu pot intra sau tranzita teritoriul UE.

Pe listă se află Președintele și Ministrul de Externe al Rusiei, membrii Consiliului Național de Securitate care au susținut recunoașterea de către Rusia a celor două zone necontrolate de Guvernul Ucrainei din regiunile Donețk și Luhansk, toți membrii Dumei de Stat a Rusiei, care au ratificat hotărârea de Guvern a Tratatului de Prietenie, Cooperare și Asistență reciprocă între Federația Rusă și cele două entități. Lista include, de asemenea, oligarhi și oameni de afaceri activi în sectoarele petrolier, bancar și financiar, metalurgic, agricol, farmaceutic, de telecomunicații și digital, precum și membri ai guvernului și personalități militare de nivel înalt și oficiali militari de rang înalt implicați în atrocitățile din Ucraina, precum și propagandiști.  Aceștia au contribuit la răspândirea propagandei anti ucrainene și la promovarea unei atitudini pozitive față de invazia în Ucraina. Din 6 octombrie, sunt incluși și cei implicați în agresiunea Rusiei, anexarea ilegală și “referendumurile” înșelătoare pe teritoriile/zonele ocupate din regiunea Donețk, Luhansk, Herson, și Zaporijia.

De asemenea, UE a decis să interzică toate tranzacțiile cu anumite întreprinderi de stat din diferite sectoare – complexul militar-industrial al Kremlinului, iar la 6 octombrie a interzis cetățenilor UE să ocupe orice post în organele de conducere ale persoanelor juridice, entităților sau organismelor rusești deținute sau controlate de stat.

În plus, diplomații, alți oficiali ruși și oamenii de afaceri nu mai pot beneficia de dispozițiile privind facilitarea eliberării vizelor, care permit accesul privilegiat în UE. Această decizie nu va afecta cetățenii ruși de rând. 

De asemenea, UE a luat măsuri de limitare a vânzării de cetățenie – așa-numitele pașapoarte de aur – care le permit rușilor bogați să devină cetățeni ai UE și a introdus o interdicție a UE privind exportul de bunuri de lux (de exemplu, mașini de lux, bijuterii etc.) pentru a lovi direct elitele rusești.

Puteți găsi cele mai recente actualizări privind sancțiunile pe pagina noastră #StandWithUkraine și pe pagina Comisiei Europene privind sancțiunile UE împotriva Rusiei ca urmare a invaziei din Ucraina.

Ce sancțiuni au fost impuse Belarusului pentru complicitatea regimului Lukașenko la război?

Regimul Lukașenko din Belarus sprijină agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei permițând Rusiei să lanseze rachete balistice de pe teritoriul belarus, permițând transportul de personal militar rusesc și de arme grele, tancuri și transportoare militare, permițând avioanelor militare rusești să survoleze spațiul aerian belarus spre Ucraina, oferind puncte de realimentare și depozitând arme și echipamente militare rusești în Belarus.

Ca răspuns, UE a impus sancțiuni care vizează oficiali din Belarus ce colaborează la aceste atacuri împotriva Ucrainei. Aceste sancțiuni restricționează comerțul într-un șir de sectoare-cheie.

În total, 42 de membri de rang înalt ai personalului militar belarus se confruntă cu măsuri restrictive pentru rolul lor în război. Aceste măsuri includ înghețarea activelor și interdicția de călătorie.

În plus, UE a impus restricții în comerțul cu bunuri utilizate pentru producția sau fabricarea produselor din tutun, a combustibililor, materialelor de construcție, îngrășămintelor etc. Există, de asemenea, restricții privind exportul de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare, precum și anumite bunuri și tehnologii avansate din punct de vedere strategic pentru sectorul militar, apărarea și securitatea Belarusului. De asemenea, este interzisă furnizarea de servicii 

legate de bunurile și tehnologiile sancționate.

La 9 martie, UE a introdus interdicții SWIFT împotriva a trei bănci din Belarus – Belagroprombank, Bank Dabrabyt și Banca de Dezvoltare a Republicii Belarus – adăugând Banca Belarusă pentru Dezvoltare și Reconstrucție pe 3 iunie. Acestea au interzis, de asemenea, tranzacțiile cu Banca Centrală a Belarusului legate de gestionarea rezervelor sau a activelor, precum și furnizarea de finanțare publică pentru comerțul cu Belarus și investițiile în Belarus.

Pe 3 august 2023, UE a introdus o serie de măsuri restrictive suplimentare, aliniind sancțiunile din Belarus cu regimul de sancțiuni al Rusiei. Acestea includ o interdicție de export de bunuri și tehnologii potrivite pentru utilizare în aviație și industria spațială, inclusiv motoare de avioane și drone; o interdicție a vânzării, furnizării, transferului sau exportului de arme de foc, piese și componente esențiale ale acestora și muniție; restricții suplimentare la export pentru mărfuri utilizate de Rusia în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, inclusiv dispozitive semiconductoare, circuite electronice integrate, echipamente de producție și testare, aparate de fotografiat și componente optice; interdicție extinsă a exportului de bunuri și tehnologie cu dublă utilizare.

UE a impus, de asemenea, sancțiuni împotriva a încă 38 persoane și 3 entități din Belarus care sunt responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului, contribuie la reprimarea societății civile și a forțelor democratice, precum și a celor care beneficiază de și susțin regimul Lukașenko. În total, măsurile restrictive ale UE cu privire la Belarus se aplică acum unui număr total de 233 persoane și 37 entități.

UE afirmă că va furniza echipamente militare Ucrainei: ce înseamnă acest lucru în practică?

După cum a spus Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, ”Un alt tabu a căzut”: pentru prima dată în istoria sa, UE furnizează echipamente letale unei țări terțe.

UE a convenit inițial în februarie 2022 să mobilizeze 500 milioane de euro prin Fondul European pentru Pace pentru a finanța furnizarea de materiale letale și neletale pentru armata ucraineană, tranșele suplimentare aducând ulterior suma totală la 5,6 miliarde de euro.

Aceste măsuri convenite vor finanța atât furnizarea de echipamente și provizii Forțelor Armate Ucrainene din partea Țărilor Membre ale UE, inclusiv echipament de protecție personală, truse de prim ajutor și combustibil, cât și echipamente militare concepute pentru a furniza forță letală în scopuri defensive. 

În plus, la 17 octombrie 2022, UE a convenit să înființeze o Misiune de Asistență Militară, de doi ani, în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina). Aceasta prevede instruire pentru forțele armate ucrainene precum și coordonarea și sincronizarea suportului de formare proprie al statelor membre pentru Ucraina.

În total, sprijinul militar al UE pentru Ucraina – furnizat de Fondul European pentru Pace și de Statele Membre la direct – este de aproximativ 27 miliarde de euro.

Cât ajutor umanitar va aloca UE pentru populație?

Un total de 785 milioane de euro au fost puse la dispoziție  pentru proiecte de ajutor umanitar care ajută civilii afectați de războiul din Ucraina. Acestea includ 48 milioane de euro pentru Republica Moldova pentru a asigura ajutor pentru refugiații din Ucraina. Acest ajutorul umanitar din partea UE oferă hrană, apă, îngrijire medicală, adăpost și alte necesități de bază, precum și un program de adăposturi de iarnă.

Încă 330 milioane de euro sunt destinate programelor de sprijin care ajută la asigurarea accesului la bunuri și servicii de bază – acces la educație, îngrijire medicală și mâncare. Contribuie, de asemenea, la protejarea populației, atât persoanelor strămutate în interiorul țării, cât și ale comunităților lor gazdă, la sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și agriculturii. Un alt scop important este de a reconstrui infrastructura civilă pe scară mică, de a asigura securitatea energetică și de a consolida securitatea cibernetică, libertatea presei, acțiunile împotriva dezinformării.

La evenimentul global de strângere de fonduri ‘Stand Up for Ukraine’ din 9 aprilie, lansat de Comisia Europeană și Canada, s-au strâns 9,1 miliarde de euro pentru persoanele care fug de invazia rusă, în Ucraina și peste hotare, inclusiv 1 miliard de euro din partea Comisiei Europene. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat un împrumut suplimentar de 1 miliard de euro pentru a acoperi nevoile persoanelor refugiate.

Comisia coordonează, de asemenea, furnizarea de asistență materială Ucrainei prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE. Această asistență conține oferte din partea celor 27 de state membre ale UE, precum și Norvegia și Turcia. Aceasta a devenit cea mai vastă activare a Mecanismului. Asistența include peste 80 de milioane de obiecte, precum truse de ajutor medical, echipamente pentru adăposturi, echipamente de stingere a incendiilor, pompe de apă, generatoare și combustibil. UE continuă să primească oferte în fiecare zi.

Republica Moldova a activat, de asemenea, mecanismul de sprijinire a ucrainenilor care sosesc în țară. Austria, Franța și Țările de Jos au oferit deja sprijin de urgență, cum ar fi articole de adăpost și asistență medicală pentru Republica Moldova. Pe data de 3 martie UE a anunțat sprijin imediat în valoare de 15 milioane de euro pentru Republica Moldova și adițional 5 milioane de euro în formă de ajutor de protecție civilă.

UE oferă sprijin pe scară largă Ucrainei pentru a o ajuta să facă față crizei, inclusiv asistență macrofinanciară de urgență de 25,2 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și încă 620 milioane de euro pentru Ucraina sub formă de sprijin bugetar.

Pe măsură ce nevoile au crescut exponențial, asistență suplimentară a fost trimisă Ucrainei prin intermediul stocurilor medicale rescEU cu sediul în Germania, Ungaria și Țările de Jos. Cu o valoare financiară totală de peste 127 milioane de euro, sprijinul rescEU include ventilatoare, pompe de perfuzie, monitoare pentru pacienți, măști și halate, dispozitive cu ultrasunete și concentratoare de oxigen.

Puteți găsi cele mai recente actualizări cu privire la sprijinul UE pe pagina noastră #StandWithUkraine și pe pagina Solidaritatea UE cu Ucraina a Comisiei Europene.

Cum îi ajută UE pe refugiații ucraineni?

Potrivit Agenției ONU pentru Refugiați UNHCR, aproape șase milioane de refugiați din Ucraina au fost înregistrați în toată Europa de la începutul războiului.

La 4 martie, Consiliul Uniunii Europene a decis în unanimitate activarea Directivei privind Protecția Temporară pentru a oferi asistență rapidă și eficientă persoanelor care fug de războiul din Ucraina. 

Aceasta înseamnă că celor care fug de război li se va acorda protecție temporară pe teritoriul Uniunii Europene: drepturi de ședere, drept de acces pe piața muncii, acces la locuințe, asistență socială, asistență medicală sau de altă natură și mijloace de subzistență.

Odată adoptată, protecția temporară a intrat imediat în vigoare și va fi valabilă timp de un an. Aceasta poate dura până la trei ani – cu excepția cazului în care situația din Ucraina se îmbunătățește suficient de mult pentru ca oamenii să se întoarcă acasă. 

Cetățenii din afara Ucrainei și apatrizii cu reședința legală în Ucraina care nu se pot întoarce în țara sau regiunea lor de origine, cum ar fi solicitanții de azil sau beneficiarii de protecție internațională și membrii familiilor acestora, vor beneficia, de asemenea, de protecție în UE. Alții care se află în mod legal în Ucraina pentru o perioadă scurtă de timp și care sunt capabili să se întoarcă în siguranță în țara lor de origine vor avea acces în UE pentru a tranzita înainte de a se întoarce în țara lor de origine.

UE a dispus, de asemenea, simplificarea controalelor la frontieră pentru cei care fug de război, flexibilitate în ceea ce privește condițiile de intrare, deschiderea unor puncte temporare de trecere a frontierei, acces ușor pentru serviciile de salvare, asistență umanitară și facilități pentru refugiații care aduc obiecte personale și animale de companie.

O pagină web dedicată a UE oferă informații pentru refugiații care părăsesc Ucraina, cu informații complete despre drepturile lor în UE, sfaturi practice și linkuri către sprijinul disponibil în fiecare stat membru. Informații pentru persoanele care fug de războiul din Ucraina.

Face UE ceva pentru a asigura aprovizionarea cu energie a Ucrainei?

Pentru data de 24 februarie, ziua invaziei rusești, în Ucraina era programată efectuarea unui test în modul de izolare. Acesta a fost primul pas către punerea în aplicare a planului – conectarea sistemul energetic al Ucrainei la UE. Astfel, în mod planificat, Ucraina și-a deconectat rețeaua de la sistemul rusesc și a declarat că nu se va reconecta după invazia Rusiei. La 27 februarie, Ucraina a solicitat UE o sincronizare de urgență cu rețeaua europeană. Republica Moldova a venit cu aceeași solicitare și va fi inclusă în legătură. La 28 februarie, Uniunea Europeană a declarat că va lua măsuri pentru a conecta sistemele din Ucraina și Republica Moldova la UE cât mai curând posibil.

De asemenea, UE livrează gaze Ucrainei prin intermediul unei capacități fizice de inversare a fluxului de la Vest la Est. “Primele astfel de livrări din Ungaria au avut loc în această iarnă. Capacitatea fizică de inversare a fluxului între Slovacia și Ucraina a fost mărită, iar discuțiile sunt în curs de desfășurare pentru a extinde acest lucru la următoarele sezoane de încălzire”, a declarat Comisarul European pentru Energie, Kadri Simson, la 28 februarie.

De asemenea, Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre o listă de solicitări din partea Ucrainei cu nevoi urgente în sectorul energetic. Lista cuprinde produse precum motorină, benzină, combustibil pentru avioane și generatoare. Sunt deja programate livrări de beton din partea Poloniei, Lituaniei și Cehiei, iar multe alte state membre și-au promis ajutorul.

Prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, 20 de țări europene au oferit Ucrainei aproximativ 800 de generatoare de energie electrică, în timp ce UE va mobiliza, de asemenea, aproximativ 30 de milioane de euro pentru achiziționarea a până la 30 de milioane de becuri cu consum redus de energie pentru Ucraina.

Ucraina a depus cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană: cum a reacționat UE?

La 23 iunie 2022, Summitul liderilor UE a convenit în unanimitate să acorde Ucrainei statutul de candidat, în urma unei recomandări a Comisiei Europene din 17 iunie. La 14 decembrie 2023, liderii UE au convenit să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina

Ucraina a depus formal cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 28 februarie 2022.

O săptămână mai târziu, pe 7 martie, UE a fost de acord să înceapă examinarea aspirațiilor de aderare din cele trei țări, Comitetul Reprezentanților Permanenți în Uniunea Europeană (COREPER II) fiind de acord să invite Comisia Europeană să-și prezinte opinia cu privire la fiecare dintre cereri. Deși mișcarea este una tehnică, ea lansează procesul pentru ca Ucraina, Georgia și Moldova să fie acceptate ca țări candidate.

În timpul vizitei sale la Kiev din 8 aprilie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a înmânat președintelui ucrainean Volodymyr Zelenskiy chestionarul, care constituie punctul de pornire spre decizia UE cu privire la aderarea Ucrainei.

Chestionarul este un instrument formal prin care Comisia Europeană evaluează gradul de pregătire a unei țări de a avansa în procesul de aderare, și anume de a primi statutul de țară candidată și de a deschide negocierile de aderare.

“Datorită Acordului nostru de Asociere, Ucraina este deja strâns aliniată la Uniunea noastră. Deci vom accelera acest proces cât de mult putem, asigurându-ne în același timp că toate condițiile sunt respectate”, a spus von der Leyen.

De la semnarea Acordului de Asociere în 2014, Ucraina a demarat un program ambițios de reforme pentru a accelera creșterea economică și a îmbunătăți mijloacele de trai ale cetățenilor săi. În acest interval de timp, UE și instituțiile financiare au mobilizat peste 17 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a sprijini reformele.

La 3 martie 2022, atât Republica Moldova, cât și Georgia au depus, de asemenea, cereri oficiale de aderare la Uniunea Europeană. La 23 iunie 2022, UE a acordat Moldovei statutul de țară candidată, iar în anul următor, la 14 decembrie 2023, a acordat Georgiei statutul de țară candidată, acceptând totodată să deschidă negocierile de aderare cu Moldova.

Poți găsi toate cele mai recente noutăți despre cererea Ucrainei de a adera la UE pe pagina noastră Extinderea UE și pe pagina Solidaritatea UE cu Ucraina a Comisiei Europene.

Cum sprijină UE Republica Moldova în această situație?

În urma invaziei rusești în Ucraina, UE a subliniat sprijinul său neclintit pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

“Moldova are dreptul să-și aleagă cursul politicii externe și noi credem cu fermitate că Republica Moldova aparține familiei europene. Vom continua să cooperăm intensiv în baza Acordului de Asociere UE-Republica Moldova”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, cu ocazia unei vizite în Republica Moldova la 3 martie.

În prima săptămână a războiului, Republica Moldova a oferit un pasaj sigur pentru peste 100 000 de refugiați care au scăpat din războiul din Ucraina, inclusiv peste 20 000 de copii.

UE și-a subliniat solidaritatea cu Republica Moldova, care se confruntă cu un aflux de refugiați.

Concret, UE va oferi 15 milioane de euro pentru a contribui la gestionarea crizei imediate a refugiaților și alte 5 milioane de euro sub formă de ajutor pentru protecția civilă. În urma solicitării de asistență din partea Republicii Moldova în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, Croația, Danemarca, Grecia, Finlanda și Suedia au oferit articole precum ambulanțe, corturi, pături și o bucătărie de campanie, pe lângă ofertele anterioare ale Franței, Austriei și Țărilor de Jos. Pe 10 martie, UE a anunțat că va aloca finanțare umanitară adițională în valoare de 3 milioane de euro Republicii Moldova, pentru a sprijini ucrainenii forțați să-și părăsească țara, oferind articole de iarnă și de adăpost, servicii de protecție, transport și acces la asistență medicală, precum și asistență în numerar.

Pe 5 aprilie, UE a anunțat încă 53 milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să facă față numeroaselor consecințe ale agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Acest sprijin va fi furnizat sub formă de program de sprijin bugetar care va fi livrat cât mai repede posibil. 

În plus, UE a anunțat sprijin în domeniile securității și apărării: UE va ajuta Republica Moldova să-și consolideze securitatea cibernetică. O misiune de experți se află deja la Chișinău pentru a evalua nevoile și a identifica măsuri concrete de sprijin care pot fi implementate într-un timp foarte scurt. De asemenea, UE va pune la dispoziția forțelor armate moldovenești echipamente medicale și sprijin în caz de criză și va discuta opțiunile pentru asistență și logistică suplimentară, dacă este necesar.  

De asemenea, Uniunea Europeană a convenit să conecteze cât mai repede posibil sistemul de energie electrică al Republicii Moldova la rețeaua electrică a UE. 

Între timp, UE continuă să ofere sprijin dincolo de necesitățile imediate, prin intermediul unui Plan de Redresare Economică în valoare de 600 de milioane de euro, precum și al planului economic și investițional cu cinci inițiative emblematice pentru Republica Moldova, care mobilizează până la 3,4 miliarde de euro.