Servicii de sănătate neonatală pentru a combate scăderea natalității în Moldova

„Când s-a născut copilul meu, cântărea doar 1.270 g. A venit pe lume prea devreme, la 31 de săptămâni, și era atât de mic! Am stat în secția de reanimare pentru bebeluși prematuri aproape o lună. Da, pot spune că medicii și asistentele l-au salvat.” Viorica Jurjiu, 34 de ani, vorbește din salonul Institutului Mamei și Copilului, unde se află departamentul pentru bebeluși prematuri, care primește nou-născuți cu risc din întreaga Republică Moldova încă de la deschiderea sa, în 1981. Pe parcursul a peste patru decenii, condițiile din clădire s-au deteriorat treptat, ajungând să reprezinte un potențial pericol pentru sănătatea sugarilor. În plus, departamentul – care funcționa cu 35 de paturi – s-a confruntat cu un deficit de echipamente medicale esențiale, având la dispoziție doar cinci incubatoare pentru a face față nevoilor pacienților.

La fel ca multe alte țări europene, Moldova se confruntă cu un declin puternic al ratei natalității, ceea ce face ca viața fiecărui nou-născut să fie mai valoroasă ca niciodată. În opt ani, numărul nou-născuților a scăzut cu 34%, de la aproximativ 41,000 în 2014 la 27,000 în 2022 (conform Biroului Național de Statistică). Această scădere poate fi atribuită mai multor factori, începând cu dificultățile economice care au determinat migrația masivă a forței de muncă din rândul tinerilor. În plus, schimbările în prioritățile de viață au dus la căsătorii întârziate și familii mai mici. Drept urmare, rata fertilității a scăzut semnificativ. Conștiente de urgența acestei schimbări demografice, mai multe inițiative s-au concentrat pe reducerea mortalității perinatale și pe îmbunătățirea îngrijirii neonatale. În acest context, a fost dezvoltat proiectul de cooperare transfrontalieră finanțat de UE ‘Cea mai bună șansă la viață pentru nou-născuți’ – implementat prin Programul ENI CBC România–Republica Moldova. „În ultimii 10-15 ani, serviciile noastre perinatale s-au îmbunătățit considerabil”, explică Sergiu Gladun, directorul Institutului. „Totuși, am vrut să construim pe aceste realizări și să ne consolidăm progresul. Datorită acestui proiect, sperăm să reducem și mai mult mortalitatea perinatală și, implicit, să creștem rata de supraviețuire a nou-născuților.”

Ca rezultat al inițiativei transfrontaliere, a fost construit un nou departament neonatal, complet echipat cu incubatoare, mese de încălzire – pentru a asigura reglarea termică adecvată a bebelușilor – aparate respiratorii esențiale pentru salvarea vieții, un ecograf, un aparat de radiografie și un ecodoppler cardiac. „Crearea și echiparea acestui nou departament în cadrul Institutului Mamei și Copilului a fost esențială din multe motive”, continuă Gladun. „De exemplu, atunci când bebelușii se nasc cu o greutate de doar 600 de grame, trebuie să ajungă la cel puțin 2 kilograme înainte de a putea părăsi spitalul în siguranță. Mamele pot îngriji bebelușii nu doar două-trei zile sau săptămâni, ci uneori până la trei luni sau mai mult, iar în această perioadă critică, este vital ca ele să rămână aproape de nou-născuții lor.” Prin oferirea unui astfel de spațiu pentru mame și copii, noul departament sprijină atât creșterea fizică a sugarilor, cât și legătura emoțională esențială, vitală pentru bunăstarea și recuperarea copilului. „Nu știu cât timp vom mai sta aici”, continuă Viorica, „copilul meu trebuie să poată mânca întreaga porție de hrană, astfel încât să ajungă la greutatea necesară. Atunci vom merge acasă.”

Astfel, este clar că ‘Cea mai bună șansă la viață pentru nou-născuți‘ nu constă doar în infrastructură și echipamente. Ca parte a proiectului transfrontalier, schimbul de expertiză medicală și creșterea gradului de conștientizare privind sarcina și îngrijirea postnatală s-au dovedit, de asemenea, extrem de valoroase. De exemplu, datorită colegilor lor români, medicii moldoveni au putut dezvolta noi abordări și implementa idei inovatoare. Un astfel de exemplu este caravana medicală, concepută pentru a aduce servicii esențiale de sănătate în întreaga Republică Moldova, asigurându-se că și cele mai izolate comunități rurale beneficiază de asistență medicală adecvată. În cadrul proiectului, au fost organizate 21 de „caravane educaționale” pentru a ajunge direct la viitoarele și proaspetele mame din întreaga țară. „O echipă formată dintr-un medic, o asistentă medicală și un psiholog a călătorit în diverse comunități”, explică Liudmila Panzari, șefa departamentului prenatal, „pentru a oferi îndrumare și a răspunde oricăror nelămuriri legate de sarcină, naștere, îngrijirea postnatală și sănătatea nou-născuților.” Prin intermediul acestor caravane, inițiativa s-a concentrat nu doar pe oferirea îngrijiri medicale esențiale, ci și pe asistență emoțională și psihologică. „De exemplu, este foarte important să implicăm toți membrii familiei în îngrijirea nou-născutului”, spune Panzari, „deoarece un sistem de sprijin puternic îmbunătățește semnificativ bunăstarea atât a mamei, cât și a copilului.”

„Cât timp bebelușul meu a fost la terapie intensivă”, concluzionează Viorica, „am putut lua contact cu el doar prin incubator; nu am avut voie să-l țin în brațe. Totuși, asistentele și medicii au fost incredibil de susținători, explicându-mi cum îl pot atinge și ajutându-mă să rămân aproape de el. După ce ne-am mutat în salon, am putut avea un contact mult mai direct cu fiul meu, iar echipa medicală a continuat să îmi ofere sprijin neprețuit, ghidându-mă la fiecare pas. A însemnat totul pentru mine.”

Autor: Daniela Cavini, TESIM