(In)Egalitatea salarială între femei și bărbați în Moldova 2024. Cât le costă pe femei diferențele în remunerare?

Conform calculelor din Raport pentru anul 2025 o femeie trebuie să lucreze până la data de 27 februarie pentru a atinge valoarea câștigului salarial al unui bărbat în anul precedent. În termeni monetari, pierderea financiară anuală a femeilor a atins valoarea de 29 502 lei în 2023, adică femeile au primit cu 15,6% mai puțin decât bărbații.

Analiza diferențelor salariale pe sectoare indică o tendință specifică: în sectoarele bine plătite (unde salariul mediu depășește pragul de 20 000 MDL), inegalitatea între salariul femeilor și bărbaților crește. Astfel, o femeie pierde anual din cauza diferențelor salariale o sumă de 254 061 MDL în domeniul editării, 223 022 MDL în domeniul IT, circa 180 000 MDL în domeniul transporturilor aeriene ș.a.

Diferența salarială este asemenea unei taxe invizibile, achitate de femeile angajate în economia Moldovei. Pe termen lung, vedem inechități și la etapa de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă. Conform calculelor, în 2024 un bărbat pensionar a ridicat o pensie medie cu 16,8% mai mare decât o femeie pensionară.

Deși tendința generală este una pozitivă (o scădere de circa 0,6 puncte procentuale în raport cu anul 2023), diferența respectivă are un impact financiar semnificativ asupra femeilor. În termeni monetari, pentru anul 2024 o femeie pensionară a pierdut în mediu 8403 MDL ca urmare a diferenței în pensii.

Diferența salarială între femei și bărbați are un impact direct asupra autonomiei financiare a femeilor, deoarece le limitează capacitatea de a-și gestiona independența economică. Într-un context în care femeile câștigă, în medie, mai puțin decât bărbații, veniturile lor sunt insuficiente pentru a asigura un nivel adecvat de autonomie financiară, ceea ce le face mai dependente de prestațiile sociale sau de susținerea altor membri ai familiei. Această inegalitate salarială perpetuează o relație de subordonare financiară, prin care femeile sunt mai puțin capabile să investească în educație, carieră sau dezvoltare personală. Pe termen lung, acest fenomen contribuie la menținerea unui ciclu de vulnerabilitate economică, în care femeile sunt mai expuse riscurilor economice și sociale, precum lipsa de economii, pensii reduse sau acces limitat la resurse economice esențiale pentru dezvoltare personală și profesională.

Natalia Covrig, Alina Andronache. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Chișinău, februarie 2025