Indexul egalității de gen 2026. Între reforme legislative și realități sociale.

Rezultatele Raportului din ediția 2026 a Indexului Egalității de Gen indică un scor general de 61 de puncte (din 100), marcând o creștere minoră de un punct față de anul precedent. În timp ce reformele legislative recente au încurajat participarea femeilor pe piața muncii, domeniile sănătății și reprezentării politice înregistrează regrese, fiind dublate de o alarmantă consolidare a percepțiilor tradiționaliste în societate.

Indexul Egalității de Gen 2026 măsoară egalitatea de șanse în șase domenii strategice. Ediția din acest an evidențiază o realitate duală – Republica Moldova reușește să implementeze reforme structurale eficiente pentru părinți, dar eșuează în a menține ritmul reprezentării femeilor în structurile executive de vârf.

Cel mai mare salt a fost înregistrat în domeniul Pieței Muncii (+4 puncte). Această dinamică pozitivă este rezultatul direct al reformelor demarate în 2022, care au inclus flexibilizarea concediului de îngrijire a copilului și extinderea serviciilor de creșă. Impact: Rata de ocupare a femeilor cu copii sub 6 ani a crescut cu 13% în ultimii doi ani, ajungând la 50,7%.

Contrar tendinței generale, domeniul Politica a scăzut la 62 de puncte (-2). Declinul este cel mai vizibil în cadrul Cabinetului de Miniștri, unde ponderea femeilor a coborât de la 24% la 21% într-un singur an. Dezechilibrul este critic la nivelul funcțiilor de decizie maximă, 79% din Executiv fiind format din bărbați.

În domeniul Sănătății, deși speranța de viață crește (76,4 ani pentru femei vs. 67,6 ani pentru bărbați), indicele scade din cauza creșterii mortalității masculine prin tumori maligne, inclusiv în rândul copiilor (0-14 ani), fapt ce indică deficiențe în diagnosticarea timpurie și accesul la servicii specializate.

Cea mai îngrijorătoare constatare a raportului este stagnarea indicelui Percepții și Stereotipuri. Datele arată o polarizare socială profundă.

Indexul 2026 ne arată că legislația bună poate schimba cifrele pe piața muncii, dar nu poate șterge peste noapte stereotipurile. Avem nevoie de un angajament politic real, nu doar numeric, pentru ca femeile să nu fie forțate să aleagă între carieră și familie sau să fie descurajate de discursuri sexiste.

Inegalitățile de gen nu afectează doar femeile. Bărbații, spre exemplu, sunt descurajați să se implice în educația copiilor și știm care sunt efectele adverse. Femeile poartă o povară disproporționată în acest sens iar unele dintre acestea sunt și mai afectate – femeile cu dizabilități, femeile rome, femile din spațiul rural, femeile în vârstă etc.

Natalia Covrig, Alexandra Ermolenco, Cristina Cojocaru, Alina Andronache, Gheorghina Drumea. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Chișinău, martie 2026