Acceptare cu rezerve: Nivelul toleranței față de minorități în Moldova anului 2023

Studiul analitic explorează atitudinile și comportamentele societale legate de coeziunea socială, incluziunea și excluderea în diferite grupuri demografice. Evaluează factorii care influențează distanța socială, inclusiv normele culturale, disparitățile economice și politicile publice, folosind metodologii cantitative și calitative. Constatările cheie relevă stereotipuri persistente și inegalități sistemice care împiedică integrarea socială. Studiul oferă recomandări acționabile pentru a stimula incluziunea prin educație, angajamentul comunității și reforme de politici, având ca scop construirea unei societăți mai coezive. Relațiile sociale joacă un rol important în conturarea unei societăți coezive. Aceasta din urmă se caracterizează prin relații sociale rezistente, o conexiune emoțională pozitivă între membrii săi și o concentrare pronunțată pe binele comun. Gradul în care membrii societății se acceptă reciproc definesc relațiile sociale existente.

Această analiză prezintă nivelul de acceptare a grupurilor minoritare de către populația Republicii Moldova. Stabilirea nivelului de acceptare s-a realizat prin intermediului Indexului Distanței Sociale care măsoară distanța socială manifestată față de 13 grupuri minoritare din Republica Moldova, prin actualizarea și replicarea scalei distanței sociale Bogardus. În acest context, distanța socială este definită ca nivelul în care populația ar accepta diverse grade de apropiere (prieteni, vecini, colegi de serviciu, membri de familie etc.) cu reprezentanții grupurilor minoritare. Cu cât nivelul de acceptare este mai mic, cu atât nivelul distanței sociale este mai mare. Potrivit datelor, o bună parte din societate încă manifestă atitudini discriminatorii față de anumite grupuri sociale. În cazul persoanelor LGBTQI+, persoanelor care trăiesc cu HIV și persoanelor foste deținute nivelul distanței sociale (nivelul de acceptare) depășește valoarea 3, ceea ce sugerează că reprezentanții grupurilor respective nu sunt acceptați în calitate de membri de familie, prieteni, vecini sau colegi de muncă, iar în cazul persoanelor LGBTQI+ – nici chiar în calitate de cetățeni ai țării. Atitudini discriminatorii pronunțate se atestă și în raport cu persoanele de religie musulmană, persoanele de origine africană, persoanele de etnie Romă.

Sursă: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, februarie 2024