„La modul real, dezinformarea ucide. Asta ne-a demonstrat pandemia”. Lilia Zaharia și Dorin Galben, într-un podcast despre dezinformare

„La modul real, dezinformarea ucide. Asta ne-a demonstrat pandemia”. Lilia Zaharia și Dorin Galben, într-un podcast despre dezinformare

mai 3, 2021

Pe rețelele sociale și în mai multe instituții media sunt zilnic distribuite o serie de știri false, menite să ne manipuleze, să ne ducă în eroare și să reducă încrederea pe care o mai avem în mass-media.

Despre știrile false, cum să le identificăm și ce impact au ele în societate, au discutat într-un interviu Lilia Zaharia, expertă media și editoră a portalului stopfals.md și Dorin Galben, jurnalist și blogger. Iată la ce concluzii au ajuns.

Pandemia, motiv de dezinformare în masă

Atât mass-media, cât și liderii de opinie, trebuie să susțină informarea din surse sigure și să oprească distribuirea știrilor false. „Acest fenomen este în creștere și se menține în societate încă de la începutul situației pandemice în Republica Moldova. La început acestea erau despre sursa virusului, acum însă despre consecințele nefaste ale vaccinării. De asta spun că se menține dezinformarea”, menționează Lilia Zaharia.

Identificarea unei astfel de știri este și simplă, dar și dificilă, în același timp. „De obicei aceste informații apar pe site-uri dubioase sau sunt postate de persoane care nu sunt demne de încredere pe rețelele sociale. Dacă vedem un site de tipul blog.information.md – ar trebui să ne pună pe gânduri și să înțelegem că e un site care distribuie știri false și sunt rău intenționate. La fel verificăm și persoanele, ca să înțelegem ce „vechime” au pe rețelele sociale. Verificăm știrile în mai multe surse sau le documentăm direct de la autorități, pe paginile oficiale ale acestora”, menționează Dorin Galben, blogger.

Verificarea informației – în capul listei

Istoricul unui site sau al unei persoane care a distribuit o informație este foarte important. Invitații în cadrul podcastului au menționat mai multe subiecte de știri false regăsite în ultima perioadă în mediul online, precizând că verificarea sursei lor este absolut esențială pentru orice cetățean. La fel, cei doi vorbitori au confirmat că periodic fac postări și video-uri despre ce știri false sunt intens discutate în online, fiind siguri că prin intermediul lor oamenii pot afla adevărul. Ei sunt cei care pot demonta aceste falsuri.

  • „La modul real, dezinformarea ucide. Asta ne-a demonstrat pandemia”. Lilia Zaharia și Dorin Galben, într-un podcast despre dezinformare
    Lilia Zaharia, media expert and editor of the stopfals.md portal

„Din păcate mulți cetățeni au tentația să creadă în toate aceste falsuri. Iar videourile despre demontarea lor au o popularitate mult mai mică”, menționează bloggerul.

„Am rămas dezamăgită că oameni care au decedat, anterior, cât erau în viață, au contribuit și ei la dezinformarea asta, s-au lăsat manipulați și au căzut în plasa dezinformării. E bine ca artiștii, persoanele publice să se înroleze în acest demers de promovarea a adevărului, al informării corecte și documentate. La modul real, dezinformarea ucide. Asta ne-a demonstrat pandemia”, a menționat Lilia Zaharia.

Mass-media nu tirajează falsuri

Site-urile „marginale” sau site-urile „pro-Kremlin” sunt cele care dezinformează în masă – recunosc intervievații. Aceștia vin să confirme că sursele mass-media cunoscute deja în țara noastră nu au recurs la distribuirea falsurilor. „Poate unii jurnaliști, din grabă sau din insuficiență de pregătire profesională, nu se documentează suficient până a ne da informația. Însă presa de la noi nu distribuie fake news, la modul concret”, menționează Lilia Zaharia.

Jurnalistul Dorin Galben a menționat mai multe moduri prin care sunt, în țara noastră, distribuite știrile false:

1. Rețelele sociale – anume acolo apar știrile false și politicienii compromiși încearcă poate astfel să revină pe piața politică;

2. Lipsa de informare sau neștiința îi provoacă pe oameni să distribuie aceste știri mai departe;

3. Site-urile marginale sunt foarte ușor de identificat după denumire și adresa, dar și după notorietatea lor;

4. Titlurile instigatoare atrag oamenii, din păcate, Aceștia citesc de multe ori doar titlurile, așa că jurnaliștii trebuie să fie foarte atenți atunci când le scriu.

Educația media, o prioritate în societate

Discuția a continuat cu exemple concrete, din viața prietenilor sau apropiaților, în care aceste știri false au fost catastrofale pentru familiile lor. Deși unii cetățeni au avut pierderi mari, inclusiv de vieți omenești, nici după aceasta ei nu pot să distingă informația adevărată. Cei doi jurnaliști au îndemnat cetățenii să se înarmeze cu mai multe argumente temeinice atunci când discută cu apropiații lor sau cu persoane care distribuie știrile false. Bineînțeles, concluzia discuțiilor a fost ca cetățenii să se informeze din surse sigure, oficiale, să verifice informația în mai multe surse și să o distribuie doar după ce sunt absolut siguri de veridicitatea ei.

  • „La modul real, dezinformarea ucide. Asta ne-a demonstrat pandemia”. Lilia Zaharia și Dorin Galben, într-un podcast despre dezinformare
    Dorin Galben, journalist and blogger

Pentru a naviga mai bine spațiul mediatic actual vizitați site-ul Inițiativei Uniunii Europene privind AntiDezinformarea www.euvsdisinfo.eu

Citește și: Verificați sursa. Verificați sursa. Verificați…

Discuția integrală poate fi audiată AICI:

Autor: Nadia Darie

Articole pe Agora.md în Română




Interesat(ă) de ultimele știri și oportunități?

Acest site este gestionat de Programul Regional de Comunicare finanțat de UE pentru Vecinătatea Estică ("VECINII UE de la est") 2020-2024. Programul completează și sprijină comunicarea Delegațiilor Uniunii Europene în țările partenere din est și operează sub îndrumarea Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea a Comisiei Europene și a Serviciului European de Acțiune Externă. Programul este implementat de consorțiul condus de B&S Europe.

Informațiile de pe acest site sunt guvernate de Declarația privind limitarea răspunderii și protecția datelor cu caracter personal.
© Uniunea Europeană,