Cinci fapte importante despre Marea Neagră

august 25, 2020

  • Cât de curată este apa în Marea Neagră?
  • Mai este pește în Marea Neagră?
  • Cum poate influența încălzirea globală marea și orașele riverane?
  • E adevărat că în mare este mult gunoi?
  • Cum poate fi protejată Marea Neagră?
Cardul %1 din %2

Cât de curată este apa în Marea Neagră?

Proiectul UE EMBLAS a realizat un studiu al apei, fundului mării și organismelor vii din Marea Neagră privind prezența și concentrarea poluanților chimici în ele. Au fost analizate substanțele recunoscute de către UE drept obligatorii pentru control: produsele organice persistente, produsele farmaceutice, pesticidele, biocidele, substanțele ignifuge, substanțele chimice industriale și produsele lor de descompunere.

Din peste 2100 poluanți cunoscuți, în probele apei au fost depistate 124 substanțe. Printre poluanți au fost produse petroliere ale transportului maritim, substanțe repelente utilizate în producerea paharelor și ambalajelor din hârtie, deasemenea mercur și dioxine. La fel au fost depistate pesticide utilizate împotriva buruienelor, dar și insecticide, spre exeplu, fipronil, care este deosebit de toxic pentru albine. Cele mai înalte concentrații de pesticide au fost înregistrate lângă litoralul Georgiei.

În apa marină la fel au fost găsite urme ale produselor farmaceutice împotriva aritmiei și hipertoniei, precum și substanțe chimice care intră în componența sticlelor de plastic și cremei de protecției solară, nocive pentru organismele marine.

Compușii organofosfaților nocivi se găsesc în aproape toate produsele pe care le utilizăm zilnic, cum ar fi textilele, mobila, calculatoarele etc., acestea au fost înregistrate la fiecare stație de monitorizare. Potrivit indicelui sumar, cele mai multe asemenea substanțe au fost depistate în delta Dunării, Nistrului și în apele georgiene. Dacă produsele chimice depășesc un anumit nivel, acestea devin nocive pentru toate organismele vii, perturbând ciclurile de dezvoltare și reproducere ale vietăților marine. Spre exemplu, în țesuturile delfinilor decedați au fost depistate concentrații semnificative de pesticide cu conținut de clor, dioxine toxice și mercur. Pentru toate aceste substanțe este stabilit un prag de toxicitate și, dacă acesta este depășit, ele urmează a fi excluse din producere, tratarea apelor uzate urmează a fi îmbunătățită sau utilizarea acestora în producere urmează a fi interzisă prin lege.

Potrivit datelor proiectului EMBLAS actualmente au demarat procesele de restabilire a unor specii de plante și animale – indicatori ai unei stări ecologice bune, spre exemplu, alga roșie cu conținut de agar phyllophora. În zona de coastă, spre bucuria turiștilor, pot fi întâlniți crabi, creveți și cai de mare.

Mai multe fapte interesante despre Marea Neagră puteți afla din cartea «Secretele Mării Negre».

Mai este pește în Marea Neagră?

Marea Neagră este populată de peste 200 specii de pești, dintre care 30 – comercial valoros, cum ar fi hamsie, șprot, sardea, hering și gobi. Cel mai mare pește din Marea Neagră este morunul, unul din cei șapte reprezentanți ai sturionilor Mării Negre.

Unele specii de pești devin rare și pe cale de dispariție. De exemplu, aspectul exotic al calului de mare a cauzat dispariția sa aproape completă. Zeci de mii de pești au fost uscați anual drept suveniruri pentru turiști, iar calul de mare aproape că a dispărut în apropierea stațiunilor. După ce calul de mare a fost inclus în Cartea Roșie a Ucrainei și interzis pescuitul acestuia, populația sa a început să crească.

Populația sturionilor a fost afectată, de asemenea, și de pescuitul excesiv – în mare parte, cel de braconieri, dat fiind că carnea lor și, mai important, icrele negre, sunt considerate delicatese valoroase. Deloc surprinzător, toate cele 7 specii de sturion din Marea Neagră au ajuns la pericolul dispariției și au fost incluse în Cărțile Roșii ale tuturor țărilor din bazinul Mării Negre. În cadrul cercetărilor proiectului EMBLAS a fost identificat ADN-ul sturionului european și al morunului în multe dintre probele din toată Marea Neagră – aceasta însemnând că o oarecare cantitate a acestor pești unici mai populează încă Marea Neagră.

Anual în mare este prinsă o cantitate enormă de pește, jumătate din aceasta revenindu-i Turciei. Baza pescuitului au devenit hamsia, chefalul, pelengas și molusca rapana prădătoare. Urmare a pescuitului excesiv din Marea Neagră, au dispărut deja tonul și macroul, sturionul fiind pe cale de dispariție, captura lor fiind interzisă în toate statele Mării Negre, însă braconierii încalcă în mod constant această interdicție. Rezervele de calcan și câine de mare sunt în scădere rapidă, acestea sunt, de asemenea, incluse în Cărțile Roșii ale țărilor bazinului Mării Negre.

În total, în Marea Neagră trăiesc aproape 5.600 de specii de organisme vii, ceea ce înseamnă aproape jumătate în comparație cu mările învecinate. Cauza este salinitatea scăzută și clima rece.

În Marea Neagră se găsesc câini de mare, pisici de mare, delfini și 30 de specii de meduze. Printre reprezentanții mari se numără meduzele Aurelia aurita și meduza Rizostomida. Aurelia uneori provoacă arsuri ușoare, ce trec în decurs de o oră, pe când Rizostomida, care e mai mare, poate provoca leziuni dureroase, care însă nu pun viața în pericol, și care vor dispărea după câteva zile.

Mai multe fapte interesante despre Marea Neagră puteți afla din cartea «Secretele Mării Negre».

Cum poate influența încălzirea globală marea și orașele riverane?

Una din consecințele periculoase ale încălzirii globale va fi ridicarea nivelului mării: în primul rând, se topesc ghețarii, iar asta adaugă cantități suplimentare de apă în Oceanul Mondial, în al doilea rând – apa se dilată la încălzire. Așadar, Odessa și alte orașe riverane Mării Negre ar putea împărtăși soarta Olviei scufundate, e adevărat că asta s-ar putea întâmpla nu într-un an și nici chiar în 100, ci în câteva secole.

Marea Neagră își are ciclurile sale de fluctuație a nivelului apei. Bunăoară, de la sfârșitul anilor 1990, nivelul Mării Negre a scăzut, în medie, cu 1 cm. Acest fapt poate fi legat de modificările globale ale climei – pentru că, cu cât e mai caldă marea, cu atât mai multă apă se evaporă de pe suprafață. Pe lângă aceasta, cu cât mai cald și secetos este anul, cu atât mai puțină apă ajunge în mare din râurile afluente. În prezent, scurgerea râurilor în Marea Neagră este mult mai mică decât acum 100 ani, din cauză că cea mai mare parte a apelor din Nipru, Bug, Nistru și Dunăre sunt îndreptate spre irigarea câmpurilor. Odată cu ridicarea temperaturii, consumul apei pe uscat crește, iar fluxul acesteia din zonele superioare ale râurilor scade. Încălzirea apei în zonele de coastă de mică adâncime poate reduce oxigenul solubil în apă. Se formează pete întregi de “apă moartă”, unde conținutul de oxigen este prea scăzut pentru supraviețuirea peștilor, crabilor și moluștelor, și aceștia mor în masă. Odată cu declinul fluxului râului la Marea Neagră și creșterea nivelului oceanelor, salinitatea din Marea Neagră poate crește, ceea ce înseamnă că aceasta va deveni mai atractivă pentru popularea de către habitatul Mării Mediterane. În fiecare an tot mai multe specii mediteraneene, spre exemplu, baracuda și țestoasele de mare, intră în Marea Neagră.

Mai multe fapte interesante despre Marea Neagră puteți afla din cartea «Secretele Mării Negre».

E adevărat că în mare este mult gunoi?

Odată cu creșterea utilizării plasticului în ultimii 20 ani, cantitatea deșeurilor în Oceanul Mondial a crescut de sute de ori – anual în ocean se adaugă 8 mil. tone de plastic. Fluxurile circulare îl concentrează într-un loc anumit, formând “insule de gunoi”.

În Marea Neagră se conțin de două ori mai multe deșeuri decât în cea Mediterană, datorită transferului de plastic odată cu fluxul râurilor mari și izolării relative ale acesteia. Plasticul constituie 85% din toate deșeurile din Marea Neagră. Sticlele PET ușoare și pachetele, plutind pe suprafața apei, se descompun treptat sub influența razelor ultraviolete și temperaturii în fragmente mai mici, care cu timpul se sedimentează la fundul mării.

Deșeurile reprezintă o problemă pentru sistemele ecomarine. În primul rând, locuitorii mării deseori le percep drept hrană, le înghit, și acestea le blochează sistemul digestiv. Pescărușii sunt cei care suferă cel mai mult din această cauză. În al doilea rând, deseori plasticul absoarbe poluanți organici, care ulterior ajung înăuntrul speciilor marine și îi intoxică. În al treilea rând, animalele se pot rătăci, pierde și chiar muri printre deșeuri.

Este foarte important că, în afara deșeurilor de mărimi mari, mai există și cele invizibile – microplasticul. Mai mult de două treimi de microplastic se formează de la uzarea anvelopelor și este spălat de pe autostrăzi, încă aproximativ o pătrime ajunge în canalizare odată cu spălarea țesuturilor sintetice, la destrămarea microfibrelor. De asemenea granulele mici de plastic deseori sunt adăugate la substanțele chimice de uz casnic, precum și în creme, scruburi și pastă de dinți, care ulterior la fel ajung în canalizare. La fundul Mării Negre, în timpul cercetării proiectului EMBLAS, savanții au înregistrat depuneri semnificative de microplastic.

Locuitorii mării la fel suferă de poluarea fonică: sunetele navelor container, ale petrolierelor și ale traulerelor. În zonele de navigare intensivă există un vuiet subacvatic continuu – cum ar fi pe autostrăzi.

Cel mai mare pericol îl reprezintă așa-numitele sunete de impuls, când se formează un semnal scurt de putere imensă – asurzitor și provocator de contuzii. De exemplu, tunurile aeriene utilizate în cercetarea seismică subacvatică a mineralelor pot produce impulsuri care depășesc sunetul lansării  rachetelor spațiale. Prin urmare, leziunile acustice ale urechii interne, suferite de cetacee în timpul exercițiilor militare sau a studiilor seismice, pot fi unul dintre motivele aruncării acestora la mal, ele pierzând capacitatea de a naviga cu ecolocație și a distinge între mare și mal.

Mai multe fapte interesante despre Marea Neagră puteți afla din cartea «Secretele Mării Negre».

Cum poate fi protejată Marea Neagră?

UE finanțează câteva inițiative importante, care ajută la păstrarea ecosistemului Mării Negre.

Unul dintre acestea este proiectul UE – PNUD “Consolidarea monitorizării ecologice a Mării Negre” (EMBLAS), care studiază marea, analizează starea ei de “sănătate”, dar și contribuie la lupta împotriva deșeurilor de plastic, desfășoară acțiuni ecologice împreună cu activiștii locali, spre exemplu, curățenia plajelor, și chiar reciclează deșeurile marine în pavaj de trotuar. Scopul general al proiectului este îmbunătățirea protecției mediului înconjurător al Mării Negre în Ucraina și Georgia.

Inițiativa acvatică a Uniunii Europene este proiectul care ajută să îmbunătățească gestionarea resurselor acvatice, și să facă apa în râuri mai curată și accesibilă pentru toți. Programul conlucrează cu guvernele asupra creării unui cadru legislativ și normativ contemporan, monitorizează resursele acvatice, inclusiv crearea laboratoarelor contemporane de analiză a calității apei, achiziția echipamentului, suportul tehnic și instruirea personalului.

Programul cooperării transfrontaliere UE în țările bazinului Mării Negre

Este îndreptat spre dezvoltarea economică a regiunii, protecția mediului înconjurător, atenuarea consecințelor schimbărilor climatice și lupta împotriva deșeurilor zonelor de coastă cu deșeuri de plastic.

Fără îndoială, ajutorul și cooperarea internațională sunt foarte importante, dar și fiecare dintre noi de asemenea își poate aduce contribuția în păstrarea ecologiei Mării Negre. Spre exemplu, să reducă utilizarea ambalajelor de plastic, să nu arunce deșeurile în locurile neautorizate, să ia parte la curățenia malurilor, să nu cumpere detergenți și cosmetice ce conțin fosfați și fosfonați, care duc la “înflorirea” apei.

 

Întegrează
The recommended iFrame size is 100% width and 750px height


Interesat(ă) de ultimele știri și oportunități?

Acest site este gestionat de Programul Regional de Comunicare finanțat de UE pentru Vecinătatea Estică ("VECINII UE de la est") 2020-2024. Programul completează și sprijină comunicarea Delegațiilor Uniunii Europene în țările partenere din est și operează sub îndrumarea Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea a Comisiei Europene și a Serviciului European de Acțiune Externă. Programul este implementat de consorțiul condus de GOPA PACE.


Informațiile de pe acest site sunt guvernate de Declarația privind limitarea răspunderii și protecția datelor cu caracter personal. © European Union,